Pentru că o cunoscută lingvistă cu titlu universitar își exprima uimirea că unii comentatori de pe internet fac observații pertinente în materie de limbă și că îi preocupă aceste probleme, vreau să atrag atenția că nu e sigur că aceștia sânt profani în ce privește lingvistica. Mai sântem și unii care am trecut prin filologii, avem „ceva” competență în domeniu certificată prin diplomă, deci ne putem exprima legal chiar dacă nu sântem cadre universitare (și putem identifica… și la Domnia Sa… unele foarte supărătoare și copios repetate greșeli ortografice); avem și avantajul unei libertăți față de terminologia de specialitate, putându-ne redacta textele mai relaxat și mai pe înțelesul publicului puțin instruit.
PLEONASME ABSOLUTE și PLEONASME RELATIVE
˜ accident subit și neașteptat – un accident veritabil este de regulă „subit” și „neașteptat” (inutil deci să se adauge aceste atribute), unul „aranjat” nu este accident (ci atentat, glumă proastă, tentativă de sinucidere sau chiar suicid)
˜ alcoolemie în sânge – nu alcoolemia este în sânge, ci doar alcoolul; substantivul alcoolemie este compus din alcool+emie, în care -emie vine din grecescul haima, însemnând „sânge”
˜ (a) alege o opțiune – de obicei, alegerea este o opțiune și opțiunea o alegere; mai rar opțiune poate însemna altceva (un drept)
˜ alegeri electorale – sigur că alegerea poate avea varii obiecte sau poate fi de mai multe naturi, dar electoral, în limba română, nu are decât sensuri legate de alegerea prin vot; de aceea, combinația alegeri electorale e pleonastică; binevenite ar fi însă suplimente de informație privind categoria: alegeri prezidențiale, parlamentare, locale, administrative etc.
˜ anticoncepționale contraceptive… J
˜ (a-și) aservi în interesul său – aservirea este întotdeauna în interesul cuiva
˜ aspirații de viitor – când contextul indică fără dubiu sensul de „năzuință” al cuvântului aspirație, formula aspiație/aspirații de viitor e pleonasm; dacă însă din context nu s-ar putea deduce prea bine despre ce aspirație este vorba, precizarea de viitor trebuie făcută
˜ astru celest – aștrii cam celești sânt (numai dacă nu-ți faci astru din vreo persoană admirată)
˜ batiste nazale (cum, mai nou, unii producători scriu pe pachetele de batiste de hârtie) – nu e pleonasm, batista putând fi folosită la ștersul a orice, nu doar la al nasului, dar precizarea „nazale” e supărătoare și pentru că „nu sună bine”, indicând o precară logică, și pentru că e jignitoare (conține ideea că noi nu am ști la ce se folosesc batistele), și pentru că e restrictivă, limitându-ne la nas (indirect, ne interzice să o folosim pentru alte părți ale corpului, sau pentru diverse obiecte care trebuie șterse când nu avem la îndemână altceva)
˜ clip scurt – dacă ar fi lung, n-ar mai fi clip
˜ coregent la domnie – la altceva decât la „domnie”, coregent nu poate fi (coregentul e un fel de vicar de monarh)
˜ a debuta pentru prima dată – așa, rupt de context, sau în anumite (multe) contexte, e pleonasm, debutul fiind ceva care se petrece pentru prima dată; pot exista însă mai multe debuturi, de exemplu, pentru un scriitor, debutul publicistic și debutul editorial, caz în care a debuta pentru prima dată înseamnă debutul absolut
˜ deplină împlinire / împlinire deplină – împlinirea este o deplinătate, nu-i așa…
˜ emigrație în străinătate – pleonasm grav de tot, fiindcă emigrația e o migrație „e-”, care „e-” provine din latinescul ex, însemnând „afară” – afară din țară
˜ fiară sălbatică – e pleonasm la singular (afară de cazul în care cuvântul fiară e folosit cu înțelesul figurat de om extrem de rău – căci, totuși, omul… e „de casă”, deci „domestic”), dar la plural (fiare sălbatice) e pleonasm doar dacă din context se înțelege că e vorba de animale; când însă trebuie făcută distincția între sălbăticiune, fier (metal), instrumentul de călcat (fier de călcat), instrumentul de ondulat părul (fier de frizat) etc., și în toate pluralul lui fier este fiare, precizarea sălbatice nu produce pleonasm
˜ frumos din punct de vedere estetic – frumosul aparține prin excelență esteticii, dar poți să știi…
˜ ghenă de gunoi – ghena e numai „de gunoi”, așa că precizarea e de prisos; cuvântul ghenă (deși uneori conduce spre un crematoriu de gunoi) nu e sinonim cu iadul (cu focul lui veșnic), pentru a fi, i-ar mai trebui un e: gheenă
˜ imn de slavă – nu doar imnul laic este prin definiție „de slavă”, ci și imnul bisericesc slăvește: divinitatea sau un sfânt, prin urmare, adaosul „de slavă” este în plus la orice fel de imn
˜ mare imperiu – e pleonasm atât în raport cu spațiul ocupat, cât și cu importanța/grandoarea acelui stat
˜ (a purta) mănuși pe mâini – păi… pe ce altceva să se poarte mănușile?! (cuvântul mănușă e format din mână plus sufixul -ușă, iar obiectul este destinat exclusiv mâinilor, dacă nu cumva avem sensul regional de mănunchi)
˜ (un) mecena generos – Mecena (sau un mecena) negeneros ar mai fi Mecena?
˜ mijloace media – ambele cuvinte înseamnă „mijloc”; greșeala provine poate din „știința” că mijloace mass-media (cum ar veni, „mijloace mijloace de comunicare în masă”) e pleonasm și din neștiința a ce înseamnă media, eronat eliminându-se tocmai ce nu trebuie
˜ oportunitate avantajoasă – va fi fiind și vreo oportunitate neavantajoasă?
˜ optică de a vedea lucrurile – orice optică ține de vedere (de la fizică, până la vreun sens metaforic)
˜ parastas de pomenire – parastasul este nimic altceva decât o slujbă de pomenire (prin extensie, parastas a devenit echivalent cu pomana pentru mort, dar și în acest caz parastas de pomenire e pleonasm, pentru că pomana… spre pomenire se face)
˜ perspectivă de viitor – este pleonasm numai în contextul posibilității (când este și antonim al lui retrospectiv), fiindcă perspectiva are și alte accepțiuni (substantivul este un omonim)
˜ plancton mărunt – expresie suprasaturată, tot ceea ce formează un plancton (fie el acvatic sau atmosferic) fiind mărunt
˜ poziție posturală – atât poziție, cât și postură pot avea mai multe sensuri, dar când asocierea apare într-o frază ca „[…] poziția posturală din timpul somnului este, de asemenea, considerată a fi extrem de important[ă] atunci când vine vorba de un somn liniștit”, pleonasmul e clar
˜ propria sa patrie de origine – patria e doar una, cea „proprie”, cea „de origine”, oricâte țări de adopție ți-ai găsi de-a lungul vieții
˜ reverendă de preot – e, categoric, pleonasm; nu însă și în cazul în care se specifică biserica (reverendă de preot ortodox, reverendă de preot catolic)
˜ secetă hidrologică – în termen propriu, seceta e numai legată de apă (metaforic, e drept că poate exista și secetă intelectuală, să zicem)
˜ sursa de proveniență – atât proveniență, cât și sursă înseamnă, în esență, același lucru: izvor
˜ termen-limită – nu e destulă „limită” termenul?
˜ (a) transmite mai departe – păi, dacă „se” trans-, se cheamă că se trimite chiar așa: mai departe (că, doar, nu pe loc…)
˜ vertebră la şira spinării – doar șira spinării (numită și coloană vertebrală…) are vertebre
˜ vis oniric – dacă se referă la visul din timpul somnului și contextul e limpede, e pleonasm; dacă însă cel care vorbește/scrie vrea în mod evident să diferențeze oniricul de reverie („visul cu ochii deschişi”), de năzuință sau de iluzie, construcția nu e pleonastică
˜ zeu păgân – creștinismul neavând zei, Dumnezeu fiind altceva decât un oarecare zeu, iar păgână fiind orice religie necreștină, conchidem că „zeu păgân” e pleonasm
NEPLEONASME
˜ crimă violentă – nu e pleonasm: există și crimă nonviolentă – prin otrăvire lentă, de exemplu
˜ înşelăciune ascunsă – pare pleonasm, însă de multe ori înșelăciunile se petrec pe față
˜ flagrant delict – mulți îl consideră pleonasm, dar nu e: prin delict, se înțelege o infracțiune, iar flagrant e ceva evident, de unde, „flagrant delict” denumește o infracțiune de netăgăduit, surprinsă în timpul comiterii (lucru pe care, luat separat, nici unul din termeni nu l-ar exprima)
Mica culegere de mai sus este o completare la textul „Și pleu, și prea plin – PLEONASMUL”.
Poate nu e nici aici încheierea. Vom vedea dacă mai apare material.
Angela-Monica Jucan